Frumusetea credinţei creștine: ianuarie 2013

GENESA (FACEREA)
SAU ÎNTÂIA CARTE A LUI MOISE

VREMURILE STRĂVECHI
DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM

CAPITOLELE 1-11.9.

1

Facerea lumii. ¹La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.

Ioan 1.1-2;Evr 1.10;Ps 8.3;Ps 33.6;Ps 89.11-12;Ps 102.25;Ps 136.5;Ps 146.6;Isa 44.24;Ier 10.12;
Ier 51.15;Zah 12.1;Fapt 14.15;Fapt 17.24;Col 1.16-17;Evr 11.3;Apoc 4.11;Apoc 10.6;

Lumina. ²Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor.

Ps 33.6;Isa 40.13-14; ³Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină.

Ps 33.9;2Cor 4.6; ⁴Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. ⁵Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.

Ps 74.16;Ps 104.20; Cerul. ⁶Dumnezeu a zis: "Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape."

Iov 37.18;Ps 136.5;Ier 10.12;Ier 51.15; ⁷Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.

Prov 8.28;Ps 148.4; ⁸Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.

Pământul. ⁹Dumnezeu a zis: "Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, şi să se arate uscatul!" Şi aşa a fost.

Iov 26.10;Iov 38.8;Ps 33.7;Ps 95.5;Ps 104.9;Ps 136.6;Prov 8.29;Ier 5.22;2Pet 3.5; ¹⁰Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. ¹¹Apoi Dumnezeu a zis: "Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ." Şi aşa a fost.

Evr 6.7;Luc 6.44; ¹²Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei, şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. ¹³Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.

Soarele, luna şi stelele. ¹⁴Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

Deut 4.19;Ps 74.16;Ps 136.7;Ps 74.17;Ps 104.19; ¹⁵şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul." Şi aşa a fost. ¹⁶Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

Ps 136.7-9;Ps 148.3-5;Ps 8.3;Iov 38.7; ¹⁷Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul, ¹⁸să stăpânească ziua şi noaptea, şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

Ier 31.35; ¹⁹Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.

Vieţuitoarele mării. ²⁰Dumnezeu a zis: "Să mişune apele de vieţuitoare, şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului." ²¹Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune.

Gen 6.20;Gen 7.14;Gen 8.19;Ps 104.26; ²²Dumnezeu le-a binecuvântat, şi a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ".

Gen 8.17; ²³Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.

Vieţuitoarele pământului. ²⁴Dumnezeu a zis: "Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor, vite, târâtoare şi fiare pământeşti, după soiul lor." Şi aşa a fost. ²⁵Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. ²⁶Apoi Dumnezeu a zis: "Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ."

Gen 5.1;Gen 9.6;Ps 100.3;Ecl 7.29;Fapt 17.26-29;1Cor 11.7;Efes 4.24;Col 3.10;Iac 3.9;Gen 9.2;Ps 8.6; ²⁷Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.

1Cor 11.7;Gen 5.2;Mal 2.15;Mat 19.4;Marc 10.6; ²⁸Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ."

Gen 9.1-7;Lev 26.9;Ps 127.3;Ps 128.3-4; ²⁹Şi Dumnezeu a zis: "Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom, care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră."

Gen 9.3;Iov 36.31;Ps 104.14-15;Ps 136.25;Ps 146.7;Fapt 14.17; ³⁰Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului, şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde." Şi aşa a fost.

Ps 145.15-16;Ps 147.9;Iov 38.41; ³¹Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.

Ps 104.24;1Tim 4.4;

2

Ziua de odihnă. ¹Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul, şi toată oştirea lor.

Ps 33.6; ²În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.

Ex 20.11;Ex 31.17;Deut 5.14;Evr 4.4; ³Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.

Neem 9.14;Isa 58.13; Facerea omului. ⁴Iată istoria cerurilor şi a pământului, când au fost făcute.

Gen 1.1;Ps 90.1-2; ⁵În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri, nu era încă pe pământ nici un copăcel de câmp şi nici o iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era nici un om ca să lucreze pământul.

Gen 1.12;Ps 104.14;Iov 38.26-28;Gen 3.23; ⁶Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. ⁷Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.

Gen 3.19-23;Ps 103.14;Ecl 12.7;Isa 64.8;1Cor 15.47;Iov 33.4;Fapt 17.25;Gen 7.22;Isa 2.22;1Cor 15.45;

Raiul. ⁸Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.

Gen 13.10;Isa 51.3;Ezec 28.13;Ioel 2.3;Gen 3.24;Gen 4.16;2Împ 19.12;Ezec 27.23;Gen 2.15; ⁹Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.

Ezec 31.8;Gen 3.22;Prov 3.18;Prov 11.30;Apoc 2.7;Apoc 22.2-14;Gen 2.17; ¹⁰Un râu ieşea din Eden şi uda grădina; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. ¹¹Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.

Gen 25.18; ¹²Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.

Num 11.7; ¹³Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş. ¹⁴Numele celui de al treilea este Hidechel (Adică: Tigru.): el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul.

Dan 10.4; ¹⁵Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.

Gen 2.8; ¹⁶Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: "Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; ¹⁷dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit."

Gen 2.9;Gen 3.1-17;Gen 3.3-19;Rom 6.23;1Cor 15.56;Iac 1.15;1Ioan 5.16;

Facerea femeii. ¹⁸Domnul Dumnezeu a zis: "Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el."

Gen 3.12;1Cor 11.9;1Tim 2.13; ¹⁹Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului; şi le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele.

Gen 1.20-24;Ps 8.6;Gen 6.20; ²⁰Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului; dar, pentru om, nu s-a găsit nici un ajutor, care să i se potrivească. ²¹Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.

Gen 15.12;1Sam 26.12; ²²Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.

Prov 18.22;Evr 13.4; ²³Şi omul a zis: "Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi, femeie, (în evreieşte "işa" vine de la un cuvânt care înseamnă bărbat "iş") pentru că a fost luată din om."

Gen 29.14;Jud 9.2;2Sam 5.1;2Sam 19.13;Efes 5.30;1Cor 11.8; ²⁴De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.

Gen 31.15;Ps 45.10;Mat 19.5;Marc 10.7;1Cor 6.16;Efes 5.31;

Ispitirea femeii. ²⁵Omul şi nevasta lui erau amândoi goi, şi nu le era ruşine.

Gen 3.7-11;Ex 32.25;Isa 47.3;

3

¹Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: "Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: "Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?"

Apoc 12.9;Apoc 20.2;Mat 10.16;2Cor 11.3; ²Femeia a răspuns şarpelui: "Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină." ³Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: "Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi."

Gen 2.17; ⁴Atunci şarpele a zis femeii: "Hotărât, că nu veţi muri:

Gen 3.13;2Cor 11.3;1Tim 2.14; ⁵dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii, şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul".

Gen 3.7;Fapt 26.18; ⁶Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit, şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a mâncat şi el.

1Tim 2.14;Gen 3.12-17;
Păcatul lui Adam. ⁷Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri (Sau: cingători.) din ele.

Gen 3.5;Gen 2.25; ⁸Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei (Evreieşte: vântul.): şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.

Iov 38.1;Iov 31.33;Ier 23.24;Amos 9.3; ⁹Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om, şi i-a zis: "Unde eşti?" ¹⁰El a răspuns: "Ţi-am auzit glasul în grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns."

Gen 2.25;Ex 3.6;1Ioan 3.20; ¹¹Şi Domnul Dumnezeu a zis: "Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?" ¹²Omul a răspuns: "Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat."

Gen 2.18;Iov 31.33;Prov 28.13; ¹³Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: "Ce ai făcut?" Femeia a răspuns: "Şarpele m-a amăgit, şi am mâncat din pom."

Gen 3.4;2Cor 11.3;1Tim 2.14; ¹⁴Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: "Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pe pântece, şi să mănânci ţărână.

Isa 65.25;Mic 7.17; ¹⁵Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul."

Mat 3.7;Mat 13.38;Mat 23.33;Ioan 8.44;Fapt 13.10;1Ioan 3.8;Ps 132.11;Isa 7.14;Mic 5.3;Mat 1.23-25;
Luc 1.31-35;Gal 4.4;Rom 16.20;Col 2.15;Evr 1.14;1Ioan 5.5;Apo 12.7-17;Ps 48.6;Isa 13.8;Isa 21.3;
Ioan 16.21;1Tim 2.15; ¹⁶Femeii i-a zis: "Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine."

Gen 4.7;1Cor 11.3;1Cor 14.34;Efes 5.22-24;1Tim 2.21-22;Tit 2.5;1Pet 3.1-6;1Sam 15.13; ¹⁷Omului i-a zis: "Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale, şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: "Să nu mănânci deloc din el", blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale;

Gen 3.6;Ecl 1.2-3;Isa 24.5-6;Rom 8.20;Iov 5.7;Ecl 2.23;Iov 31.40; ¹⁸spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănânci iarba de pe câmp.

Ps 104.14;Ecl 1.13;2Tes 3.10; ¹⁹În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce."

Gen 2.7;Iov 21.26;Iov 34.15;Ps 104.29;Ecl 3.20;Ecl 12.7;Rom 5.12;Evr 9.27;Gen 3.5;Isa 19.12;Isa 47.12-13;Ier 22.23; ²⁰Adam a pus nevestei sale numele Eva (Adică: Viaţă.): căci ea a fost mama tuturor celor vii. ²¹Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei lui haine de piele, şi i-a îmbrăcat cu ele. ²²Domnul Dumnezeu a zis: "Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el, şi să trăiască în veci."

Gen 2.9;Gen 4.2;Gen 9.20; ²³De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul, din care fusese luat.

Gen 2.8; ²⁴Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.

Ps 104.4;Evr 1.7;Ex 25.18-22;Ezec 28.11-16;

4

Cain şi Abel. ¹Adam s-a împreunat cu nevasta sa Eva; ea a rămas însărcinată, şi a născut pe Cain. Şi a zis: "Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!" ²A mai născut şi pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar.

Gen 3.23;Gen 9.20; ³După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mâncare (Sau: o jertfă pentru păcat.) din roadele pământului.

Num 18.12; ⁴Abel a adus şi el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui;

Num 18.17;Prov 3.9;Evr 11.4; ⁵dar spre Cain şi spre jertfa lui, n-a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare, şi i s-a posomorât faţa.

Gen 31.2; ⁶Şi Domnul a zis lui Cain: "Pentru ce te-ai mâniat, şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa? ⁷Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti."

Iac 1.15; ⁸Însă Cain a zis fratelui său Abel: "Haidem să ieşim la câmp." Dar pe când erau la câmp, Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l-a omorât.

Mat 23.35;1Ioan 3.12;Iuda 11; Pedeapsa lui Cain. ⁹Domnul a zis lui Cain: "Unde este fratele tău Abel?" El a răspuns: "Nu ştiu. Sunt eu păzitorul fratelui meu?"

Ps 9.12;Ioan 8.44; ¹⁰Şi Dumnezeu a zis: "Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine.

Evr 12.24;Apoc 6.10; ¹¹Acum blestemat eşti tu, izgonit din ogorul acesta, care şi-a deschis gura ca să primească din mâna ta sângele fratelui tău! ¹²Când vei lucra pământul, să nu-ţi mai dea bogăţia lui. Pribeag şi fugar să fii pe pământ." ¹³Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. ¹⁴Iată că Tu mă izgoneşti azi de pe faţa pământului; eu voi trebui să mă ascund de Faţa Ta, şi să fiu pribeag şi fugar pe pământ; şi oricine mă va găsi, mă va omorî."

Iov 15.20-24;Ps 51.11;Gen 9.6;Num 35.19-27; ¹⁵Domnul i-a zis: "Nicidecum; ci dacă va omorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de şapte ori." Şi Domnul a hotărât un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu-l omoare.

Ps 79.12;Ezec 9.4-6; ¹⁶Apoi, Cain a ieşit din Faţa Domnului, şi a locuit în ţara Nod (Adică: Fugă.), la răsărit de Eden.

2Împ 13.23;2Împ 24.20;Ier 23.39;Ier 52.3; Cain şi urmaşii lui. ¹⁷Cain s-a împreunat cu nevasta sa; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate, şi a pus acestei cetăţi numele fiului său Enoh.

Ps 49.11; ¹⁸Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl lui Mehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael; şi Metuşael a fost tatăl lui Lameh. ¹⁹Lameh şi-a luat două neveste: numele uneia era Ada, şi numele celeilalte era Ţila. ²⁰Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele. ²¹Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cântă cu alăuta şi cu cavalul.

Rom 4.11-12; ²²Ţila, de partea ei, a născut şi ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă şi de fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama. ²³Lameh a zis nevestelor sale: "Ada şi Ţila, ascultaţi glasul meu! Nevestele lui Lameh, ascultaţi cuvântul meu! Am omorât un om pentru rana mea, Şi un tânăr pentru vânătăile mele. ²⁴Cain va fi răzbunat de şapte ori, Iar Lameh de şaptezeci de ori câte şapte."

Gen 4.15; Naşterea lui Set. ²⁵Adam s-a împreunat iarăşi cu nevasta sa; ea a născut un fiu, şi i-a pus numele Set (Adică: Înlocuit.); "căci", a zis ea, "Dumnezeu mi-a dat o altă sămânţă în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain."

Gen 5.3; ²⁶Lui Set i s-a născut şi lui un fiu, şi i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.

Gen 5.6;1Împ 18.24;Ps 116.17;Ioel 2.32;Ţef 3.9;1Cor 1.2;

5

Urmaşii lui Adam prin Set până la Noe. ¹Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua când a făcut Dumnezeu pe om, l-a făcut după asemănarea lui Dumnezeu.

1Cron 1.1;Luca 3.38;Gen 1.26;Efes 4.24;Col 3.10; ²I-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, i-a binecuvântat, şi le-a dat numele de "om", în ziua când au fost făcuţi.

Gen 1.27; ³La vârsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul şi asemănarea lui, şi i-a pus numele Set.

Gen 4.25; ⁴După naşterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.

1Cro 1.1;Gen 1.28; ⁵Toate zilele pe care le-a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zeci de ani; apoi a murit.

Gen 3.19;Evr 9.27; ⁶La vârsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos.

Gen 4.26; ⁷După naşterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute şapte ani, şi a născut fii şi fiice. ⁸Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit. ⁹La vârsta de nouăzeci de ani, Enos a născut pe Cainan. ¹⁰După naşterea lui Cainan, Enos a mai trăit opt sute cincisprezece ani, şi a născut fii şi fiice. ¹¹Toate zilele lui Enos au fost de nouă sute cinci ani; apoi a murit. ¹²La vârsta de şaptezeci de ani, Cainan a născut pe Mahalaleel. ¹³După naşterea lui Mahalaleel, Cainan a mai trăit opt sute patruzeci de ani; şi a născut fii şi fiice. ¹⁴Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani; apoi a murit. ¹⁵La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, Mahalaleel a născut pe Iared. ¹⁶După naşterea lui Iared, Mahalaleel a mai trăit opt sute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice. ¹⁷Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouăzeci şi cinci de ani; apoi a murit. ¹⁸La vârsta de o sută şaizeci şi doi de ani, Iared a născut pe Enoh.

Iuda 14-15; ¹⁹După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice. ²⁰Toate zilele lui Iared au fost de nouă sute şaizeci şi doi de ani; apoi a murit. ²¹La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala. ²²După naşterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; şi a născut fii şi fiice.

Gen 6.9;Gen 17.1;Gen 24.40;2Împ 20.3;Ps 16.8;Ps 116.9;Ps 128.1;Mic 6.8;Mal 2.6; ²³Toate zilele lui Enoh au fost trei sute şaizeci şi cinci de ani. ²⁴Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu.

2Împ 2.11;Evr 11.5; ²⁵La vârsta de o sută optzeci şi şapte de ani, Metusala a născut pe Lameh. ²⁶După naşterea lui Lameh, Metusala a mai trăit şapte sute optzeci şi doi de ani; şi a născut fii şi fiice. ²⁷Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şaizeci şi nouă de ani; apoi a murit. ²⁸La vârsta de o sută optzeci şi doi de ani, Lameh a născut un fiu. ²⁹El i-a pus numele Noe (Adică: mângâiere.), zicând: "Acesta ne va mângâia pentru osteneala şi truda mâinilor noastre, care vin din acest pământ, pe care l-a blestemat Domnul."

Gen 3.17;Gen 4.11; ³⁰După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouă zeci şi cinci de ani; şi a născut fii şi fiice. ³¹Toate zilele lui Lameh au fost de şapte sute şaptezeci şi şapte de ani; apoi a murit. ³²Noe, la vârsta de cinci sute de ani, a născut pe Sem, Ham şi Iafet.

Gen 6.10;Gen 10.21;

6

Stricăciunea oamenilor. ¹Când au început oamenii să se înmulţească pe faţa pământului, şi li s-au născut fete,

Gen 1.28; ²fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales.

Deut 7.3-4; ³Atunci Domnul a zis: "Duhul Meu nu va rămâne (Sau: Nu se va lupta, sau nu va stăpâni.) pururea în om, căci şi omul nu este decât carne păcătoasă: totuşi (Sau: de aceea.) zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani."

Gal 5.10-17;1Pet 3.19-20;Ps 78.39; ⁴Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea, şi chiar şi după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, şi le-au născut ele copii: aceştia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume. ⁵Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ, şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.

Gen 8.21;Deut 29.19;Prov 6.18;Mat 15.19; ⁶I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ, şi S-a mâhnit în inima Lui.

Num 23.19;1Sam 15.11-29;2Sam 24.16;Mal 3.6;Iac 1.17;Isa 63.10;Efes 4.30; ⁷Şi Domnul a zis: "Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare, şi până la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut."

Noe. ⁸Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului.

Gen 19.19;Ex 33.12-17;Luc 1.30;Fapt 7.46; ⁹Iată care sunt urmaşii lui Noe. Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.

Gen 7.1;Ezec 14.14-20;Rom 1.17;Evr 11.7;2Pet 2.5;Gen 5.22; ¹⁰Noe a născut trei fii: Sem, Ham şi Iafet.

Gen 5.32; ¹¹Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de silnicie.

Gen 7.1;Gen 10.9;Gen 13.13;2Cron 34.27;Luc 1.6;Rom 2.13;Rom 3.19;Ezec 8.17;Ezec 28.16;Hab 2.8-17; ¹²Dumnezeu S-a uitat spre pământ, şi iată că pământul era stricat; căci orice făptură îşi stricase calea pe pământ.

Gen 18.21;Ps 14.2;Ps 33.13-14;Ps 53.2-3; ¹³Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: "Sfârşitul oricărei făpturi este hotărât înaintea Mea, fiindcă au umplut pământul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pământul.

Ier 51.13;Ezec 7.2-6;Amos 8.2;1Pet 4.7;Gen 6.17; ¹⁴Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o împarţi în cămăruţe, şi s-o tencuieşti cu smoală pe dinăuntru şi pe dinafară. ¹⁵Iată cum s-o faci: corabia să aibă trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi în lăţime şi treizeci de coţi în înălţime. ¹⁶Să faci corabiei o fereastră (Sau: acoperiş), sus, lată de un cot; uşa s-o pui în latura corabiei; şi să faci un rând de cămări jos, altul la mijloc şi altul sus. ¹⁷Şi, iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pământ, ca să nimicească orice făptură de sub cer, care are suflare de viaţă; tot ce este pe pământ va pieri.

Gen 6.13;Gen 7.4-23;2Pet 2.5; ¹⁸Dar cu tine fac un legământ; să intri în corabie, tu şi fiii tăi, nevasta ta şi nevestele fiilor tăi împreună cu tine.

Gen 7.1-13;1Pet 3.20;2Pet 2.5; ¹⁹Din tot ce trăieşte, din orice făptură, să iei în corabie câte două din fiecare soi, ca să le ţii vii cu tine: să fie o parte bărbătească şi o parte femeiască.

Gen 7.8-16; ²⁰Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor, şi din toate târâtoarele de pe pământ după soiul lor, să vină la tine înăuntru câte două din fiecare soi, ca să le ţii cu viaţă.

Gen 7.9-15;Gen 2.9; ²¹Şi tu, ia-ţi din toate bucatele care se mănâncă, şi fă-ţi merinde din ele, ca să-ţi slujească de hrană ţie şi lor." ²²Aşa a şi făcut Noe: a făcut tot ce-i poruncise Dumnezeu.

Evr 11.7;Ex 40.16;Gen 7.5-16;

7

Noe intră în corabie. ¹Domnul a zis lui Noe: "Intră în corabie, tu şi toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acesta de oameni.

Gen 7.13;Mat 24.38;Luc 17.26;Evr 11.7;1Pet 3.20;2Pet 2.5;Gen 6.9;Ps 33.18-19;Prov 10.9-9;2Pet 2.9; ²Ia cu tine câte şapte perechi din toate dobitoacele curate, câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască; o pereche din dobitoacele care nu sunt curate, câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască;

Gen 7.8;Lev.Cap 11;Lev 10.10;Ezec 44.23; ³şi câte şapte perechi de asemenea, din păsările cerului, câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască, pentru ca să le ţii vie sămânţa pe toată faţa pământului. ⁴Căci după şapte zile, voi face să ploaie pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi voi şterge astfel de pe faţa pământului toate făpturile pe care le-am făcut."

Gen 7.12-17; ⁵Noe a făcut tot ce-i poruncise Domnul.

Gen 6.22; ⁶Noe era de şase sute de ani, când a venit potopul pe pământ. ⁷Şi Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevasta sa şi cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului.

Gen 7.1; ⁸Din dobitoacele curate şi din dobitoacele necurate, din păsări şi din tot ce se târăşte pe pământ, ⁹au intrat în corabie la Noe, două câte două, câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască, aşa cum poruncise Dumnezeu lui Noe.

Potopul. ¹⁰După cele şapte zile, au venit apele potopului pe pământ. ¹¹În anul al şasesutelea al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare şi s-au deschis stăvilarele cerurilor.

Gen 8.3;Prov 8.28;Ezec 26.19;Gen 1.7;Gen 8.2;Ps 78.23; ¹²Ploaia a căzut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.

Gen 7.4-17; ¹³În aceeaşi zi au intrat în corabie: Noe, Sem, Ham şi Iafet, fiii lui Noe, nevasta lui Noe şi cele trei neveste ale fiilor lui cu ei:

Gen 7.1;Gen 7.7;Gen 6.18;Evr 11.7;1Pet 3.20;2Pet 2.5; ¹⁴ei, şi toate fiarele câmpului, după soiul lor, toate vitele după soiul lor, toate târâtoarele care se târăsc pe pământ după soiul lor, toate păsările după soiul lor, toate păsărelele, tot ce are aripi.

Gen 7.2-9; ¹⁵Au intrat în corabie la Noe, două câte două, din orice făptură care are suflare de viaţă.

Gen 6.10; ¹⁶Cele care au intrat, erau câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască, din orice făptură, după cum poruncise Dumnezeu lui Noe. Apoi Domnul a închis uşa după el.

Gen 7.2-3; ¹⁷Potopul a fost patruzeci de zile pe pământ. Apele au crescut şi au ridicat corabia, şi ea s-a înălţat deasupra pământului.

Gen 7.4-12; ¹⁸Apele au ajuns mari şi au crescut foarte mult pe pământ, şi corabia plutea pe deasupra apelor.

Ps 104.26; ¹⁹Apele au ajuns din ce în ce mai mari şi toţi munţii înalţi, care sunt sub cerul întreg, au fost acoperiţi.

Ps 104.6;Ier 3.23; ²⁰Cu cincisprezece coţi s-au înălţat apele deasupra munţilor, care au fost acoperiţi. ²¹Şi a pierit orice făptură care se mişca pe pământ, atât păsările cât şi vitele şi fiarele, tot ce se târa pe pământ, şi toţi oamenii.

Gen 7.4;Gen 6.13-17;Iov 22.16;Mat 24.39;Luc 17.27;2Pet 3.6; ²²Tot ce răsufla, tot ce avea suflare de duh de viaţă în nări, tot ce era pe pământul uscat, a murit.

Gen 2.7; ²³Toate făpturile care erau pe faţa pământului au fost nimicite, de la om până la vite, până la târâtoare şi până la păsările cerului: au fost nimicite de pe pământ. N-a rămas decât Noe şi ce era cu el în corabie.

1Pet 3.20;2Pet 1.5;2Pet 3.6; ²⁴Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.

Gen 8.3-4;Gen 7.11;

8

Sfârşitul potopului. ¹Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele care erau cu el în corabie; şi Dumnezeu a făcut să sufle un vânt pe pământ, şi apele s-au potolit.

Gen 19.29;Ex 2.24;1Sam 2.19;Ex 14.21; ²Izvoarele Adâncului şi stăvilarele cerurilor au fost închise, şi ploaia din cer a fost oprită.

Gen 7.11;Iov 38.37; ³Apele au scăzut de pe faţa pământului, scurgându-se şi împuţinându-se, şi, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micşorat.

Gen 7.24; ⁴În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat. ⁵Apele au mers scăzând până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munţilor. ⁶După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe care o făcuse.

Gen 6.16; ⁷A dat drumul unui corb, care a ieşit, ducându-se şi întorcându-se, până când au secat apele de pe pământ. ⁸A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pământului. ⁹Dar porumbelul n-a găsit nici un loc ca să-şi pună piciorul, şi s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată faţa pământului. Noe a întins mâna, l-a luat, şi l-a băgat la el în corabie. ¹⁰A mai aşteptat alte şapte zile, şi iarăşi a dat drumul porumbelului din corabie. ¹¹Porumbelul s-a întors la el spre seară; şi iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curând. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pământ. ¹²A mai aşteptat alte şapte zile; şi a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el. ¹³În anul şase sute unu, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, apele secaseră pe pământ. Noe a ridicat învelitoarea corabiei: s-a uitat, şi iată că faţa pământului se uscase. ¹⁴În luna a doua, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii, pământul era uscat de tot.

Ieşirea lui Noe din corabie. ¹⁵Atunci Dumnezeu a vorbit lui Noe, şi i-a zis: ¹⁶"Ieşi din corabie, tu şi nevasta ta, fiii tăi şi nevestele fiilor tăi cu tine!

Gen 7.13; ¹⁷Scoate afară împreună cu tine toate vieţuitoarele de tot felul care sunt cu tine, atât păsările cât şi vitele şi toate târâtoarele care se târăsc pe pământ: să mişune pe pământ, să crească şi să se înmulţească pe pământ."

Gen 7.15;Gen 1.23; ¹⁸Şi Noe a ieşit afară cu fiii săi, cu nevasta sa şi cu nevestele fiilor săi. ¹⁹Toate dobitoacele, toate târâtoarele, toate păsările, tot ce se mişcă pe pământ, după soiurile lor, au ieşit din corabie. ²⁰Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate şi din toate păsările curate, şi a adus arderi de tot pe altar.

Cap 11; ²¹Domnul a mirosit un miros plăcut; şi Domnul a zis în inima Lui: "Nu voi mai blestema pământul, din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut.

Lev 1.9;Ezec 10.41;2Cor 2.15;Efes 5.2;Gen 3.17;Gen 6.17;Gen 6.5;Iov 14.4;
Iov 15.14;Ps 51.5;Ier 17.9;Mat 15.19;Rom 1.31;Rom 3.23;Gen 9.11-15; ²²Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!"

Isa 54.9;Ier 33.20-25;

9

Dumnezeu binecuvântează pe Noe. ¹Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi, şi le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pământul.

Gen 9.7-19;Gen 1.28;Gen 10.32; ²S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!

Gen 1.58;Osea 2.18; ³Tot ce se mişcă şi are viaţă, să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde.

Deut 12.15;Deut 14.3-11;Fapt 10.12-13;Gen 1.29;Rom 14.14;1Cor 10.23-26;Col 2.16;1Tim 4.3-4; ⁴Numai carne cu viaţa ei, adică sângele ei, să nu mâncaţi.

Lev 17.10-14;Lev 11.26;Deut 12.23;1Sam 14.33;Fapt 15.20-19; ⁵Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice dobitoc; şi voi cere înapoi viaţa omului din mâna omului, din mâna oricărui om, care este fratele lui.

Ex 21.28;Gen 4.9-10;Ps 9.12;Fapt 17.26; ⁶Dacă varsă cineva sângele omului, şi sângele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui.

Ex 21.12-14;Lev 24.17;Mat 26.52;Apoc 13.10;Gen 1.27; ⁷Iar voi, creşteţi şi înmulţiţi-vă; răspândiţi-vă pe pământ, şi înmulţiţi-vă pe el!"

Gen 9.1-19;Gen 1.28;

Legământul lui Dumnezeu cu Noe. ⁸Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor lui care erau cu el, şi a zis: ⁹"Iată, Eu fac un legământ cu voi, şi cu sămânţa voastră, care va veni după voi;

Gen 6.18;Isa 54.9; ¹⁰cu toate vieţuitoarele, care sunt cu voi, atât păsările cât şi vitele, şi toate fiarele de pe pământ care sunt cu voi; cu toate cele care au ieşit din corabie şi cu orice alte dobitoace de pe pământ.

Ps 115.9; ¹¹Fac un legământ cu voi că nici o făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului, şi nu va mai veni potop ca să pustiiască pământul."

Isa 54.9; ¹²Şi Dumnezeu a zis: "Iată semnul legământului pe care-l fac între Mine şi voi, şi între toate vieţuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci:

Gen 17.11; ¹³curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ.

Ex 28.12; ¹⁴Când voi strânge nori deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor; ¹⁵şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi şi dintre toate vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură.

Lev 26.42-45;Ezec 16.60; ¹⁶Curcubeul va fi în nor; şi Eu Mă voi uita la el, ca să-Mi aduc aminte de legământul cel veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele de orice trup de pe pământ".

Gen 17.13-19; ¹⁷Şi Dumnezeu a zis lui Noe: "Acesta este semnul legământului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pământ."

Fiii lui Noe. ¹⁸Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet: Ham este tatăl lui Canaan.

Gen 10.6; ¹⁹Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s-au răspândit oameni peste tot pământul.

Gen 5.32;Gen 10.32;1Cron 14; ²⁰Noe a început să fie lucrător de pământ, şi a sădit o vie.

Gen 3.12-23;Gen 4.2;Prov 12.11; ²¹A băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.

Prov 20.1;1Cor 10.12; ²²Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său, şi a spus celor doi fraţi ai lui afară. ²³Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus-o pe umeri, au mers de-a-ndăratelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor.

Ex 20.12;Gal 6.1; ²⁴Noe s-a trezit din ameţeala vinului, şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr. ²⁵Si a zis: "Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!"

Deut 27.16;Ios 9.23;1Împ 9.20-21; ²⁶El a mai zis: "Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, Şi Canaan să fie robul lui! (Sau: lor.)

Ps 144.15;Evr 11.16; ²⁷Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem, Şi Canaan să fie robul lor!"

Efes 2.13-14;Efes 3.6; ²⁸Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani. ²⁹Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit.

10

Urmaşii lui Iafet. ¹Iată spiţa neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham şi Iafet. După potop li s-au născut fii.

Gen 9.1-19; ²Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.

1Cro 1.5; ³Fiii lui Gomer: Aşchenaz, Rifat şi Togarma. ⁴Fiii lui Iavan: Elişa, Tarşiş, Chitim, şi Dodanim. ⁵De la ei se trag popoarele din ţările neamurilor de pe malul mării, după ţinuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după seminţiile lor.

Ps 72.10;Ier 2.10;Ier 25.22;Ţef 2.11; Urmaşii lui Ham. ⁶Fiii lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şi Canaan. -

1Cro 1.8; ⁷Fiii lui Cuş: Seba, Havila, Sabta, Raema şi Sabteca. Fiii lui Raema: Şeba şi Dedan. ⁸Cuş a născut şi pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pământ. ⁹El a fost un viteaz vânător înaintea Domnului; iată de ce se zice: "Ca Nimrod, viteaz vânător înaintea Domnului."

Ier 16.16;Mic 7.2;Gen 6.11; ¹⁰El a domnit la început peste Babel, Erec, Acad şi Calne, în ţara Şinear.

Mic 5.6; ¹¹Din ţara aceasta a intrat în Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah ¹²şi Resen între Ninive şi Calah; aceasta este cetatea cea mare. - ¹³Miţraim a născut pe Ludimi, Anamimi, Lehabimi, Naftuhimi, ¹⁴Patrusimi, Casluhimi, (din care au ieşit Filistenii) şi pe Caftorimi.

1Cron 1.12; ¹⁵Canaan a născut pe Sidon, întâiul lui născut, şi pe Het; ¹⁶şi pe Iebusiţi, pe Amoriţi, pe Ghirgasiţi, ¹⁷pe Heviţi, pe Archiţi, pe Siniţi, ¹⁸pe Arvadiţi, pe Ţemariţi, pe Hamatiţi. În urmă, familiile Canaaniţilor s-au împrăştiat. ¹⁹Hotarele Canaaniţilor se întindeau de la Sidon, cum mergi spre Gherar, până la Gaza, şi cum mergi spre Sodoma, Gomora, Adma şi Ţeboim, până la Leşa.

Gen 13.12-17;Gen 15.18-21;Num 34.2-12;Ios 12.7-8; ²⁰Aceştia sunt fiii lui Ham, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor, după neamurile lor.

Urmaşii lui Sem. ²¹Şi lui Sem, tatăl tuturor fiilor lui Eber, şi fratele cel mai mare al lui Iafet, i s-au născut fii. ²²Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacşad, Lud şi Aram.

1Cro 1.17; ²³Fii lui Aram: Uţ, Hul, Gheter şi Maş. ²⁴Arpacşad a născut pe Şelah; şi Şelah a născut pe Eber.

Gen 11.12; ²⁵Lui Eber i s-au născut doi fii: numele unuia era Peleg (Adică: Împărţire.), numit aşa pentru că pe vremea lui s-a împărţit pământul; iar numele fratelui său era Ioctan.

1Cron 1.19; ²⁶Ioctan a născut pe Almodad, pe Şelef, pe Aţarmavet, pe Ierah, ²⁷pe Adoram, pe Uzal, pe Dicla, ²⁸pe Obal, pe Abimael, pe Seba, ²⁹pe Ofir, pe Havila, şi pe Iobab. Toţi aceştia au fost fiii lui Ioctan. ³⁰Ei au locuit de la Meşa, cum mergi spre Sefar, până la muntele răsăritului. ³¹Aceştia sunt fiii lui Sem, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor, după neamurile lor. ³²Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, după spiţa neamului lor, după neamurile lor. Şi din ei au ieşit neamurile care s-au răspândit pe pământ după potop.

Gen 10.1;Gen 9.19;

11

Turnul Babel. ¹Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte. ²Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în ţara Şinear; şi au descălecat acolo. ³Şi au zis unul către altul: "Haidem! să facem cărămizi, şi să le ardem bine în foc." Şi cărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de var. ⁴Si au mai zis: "Haidem! să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul, şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului."

Deut 1.28; ⁵Domnul S-a pogorât să vadă cetatea şi turnul, pe care-l zideau fiii oamenilor.

Gen 18.21; ⁶Şi Domnul a zis: "Iată, ei sunt un singur popor, şi toţi au aceeaşi limbă; şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând.

Gen 9.19;Fapt 17.26;Gen 11.1;Ps 2.1; ⁷Haidem! să Ne pogorâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora."

Gen 1.26;Ps 2.4;Fapt 2.4-6;Gen 42.23;Deut 28.49;Ier 5.15;1Cor 14.2-11; ⁸Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului; aşa că au încetat să zidească cetatea.

Luc 1.51;Gen 10.25-32; ⁹De aceea cetatea a fost numită Babel (Adică: Împărţire.), căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ, şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată faţa pământului.

1Cor 14.23;

STRĂMOŞII POPORULUI ISRAEL

DE LA AVRAAM PÂNĂ LA IOSIF
Geneza 11.10-50. Isaia 51.1,2 Evrei 11.13-16, 39, 40

Urmaşii lui Sem. ¹⁰Iată spiţa neamului lui Sem. La vârsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacşad, la doi ani după potop.

Gen 10.22;1Cron 1.17; ¹¹După naşterea lui Arpacşad, Sem a trăit cinci sute de ani; şi a născut fii şi fiice. ¹²La vârsta de treizeci şi cinci de ani, Arpacşad a născut pe Şelah.

Luc 3.36; ¹³După naşterea lui Şelah, Arpacşad a mai trăit patru sute trei ani; şi a născut fii şi fiice. ¹⁴La vârsta de treizeci de ani, Şelah a născut pe Eber. ¹⁵După naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit patru sute trei ani; şi a născut fii şi fiice. ¹⁶La vârsta de treizeci şi patru de ani, Eber a născut pe Peleg.

1Cron 1.19;Luc 3.35; ¹⁷După naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice. ¹⁸La vârsta de treizeci de ani, Peleg a născut pe Reu. ¹⁹După naşterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani; şi a născut fii şi fiice. ²⁰La vârsta de treizeci şi doi de ani, Reu a născut pe Serug.

Luc 3.35; ²¹După naşterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute şapte ani; şi a născut fii şi fiice. ²²La vârsta de treizeci de ani, Serug a născut pe Nahor. ²³După naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani; şi a născut fii şi fiice. ²⁴La vârsta de douăzeci şi nouă de ani, Nahor a născut pe Terah.

Luc 3.34; ²⁵După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani; şi a născut fii şi fiice. ²⁶La vârsta de şaptezeci de ani, Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran.

Ios 24.2;1Cron 1.26;
Familia lui Terah. ²⁷Iată spiţa neamului lui Terah. Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. - Haran a născut pe Lot. ²⁸Şi Haran a murit în faţa tatălui său Terah, în ţara în care se născuse, în Ur în Haldea. - ²⁹Avram şi Nahor şi-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, şi numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi Iscăi.

Gen 17.15;Gen 20.12;Gen 22.20; ³⁰Sarai era stearpă: n-avea copii deloc.

Gen 16.1-2;Gen 18.11-12; ³¹Terah a luat pe fiul său Avram, şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, nora sa, nevasta fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit până la Haran, şi s-au aşezat acolo.

Gen 12.1;Neem 9.7;Fapt 7.4;Gen 10.19; ³²Zilele lui Terah au fost de două sute cinci ani; şi Terah a murit în Haran.

12

Plecarea şi sosirea lui Avram în ţara Canaan. ¹Domnul zisese lui Avram: "Ieşi din ţara ta, din rudenia ta, şi din casa tatălui tău, şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.

Gen 15.7;Isa 41.2;Fapt 7.3;Evr 11.8; ²Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvântare.

Gen 17.6;Gen 18.18;Deut 26.5;1Împ 3.8;Gen 24.35;Gen 28.4;Gal 3.14; ³Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.

Gen 27.29;Ex 23.22;Num 24.9;Gen 18.18;Gen 22.18;Gen 26.4;Ps 72.17;Fapt 3.25;Gal 3.8; ⁴Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani, când a ieşit din Haran. ⁵Avram a luat pe Sarai, nevasta sa, şi pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe care le strânseseră şi cu toate slugile pe care le câştigaseră în Haran. Au plecat în ţara Canaan, şi au ajuns în ţara Canaan.

Gen 14.14;Gen 11.31; ⁶Avram a străbătut ţara până la locul numit Sihem, până la stejarul lui More. Canaaniţii erau atunci în ţară.

Evr 11.9;Deut 11.30;Jud 7.1;Gen 10.18-19;Gen 13.7; ⁷Domnul S-a arătat lui Avram, şi i-a zis: "Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale." Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.

Gen 17.1;Gen 13.15;Gen 17.8;Ps 105.9-11;Gen 13.4; ⁸De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, şi şi-a întins cortul, având Betelul la apus şi Ai la răsărit. A zidit şi acolo un altar Domnului, şi a chemat Numele Domnului.

Gen 13.4; ⁹Avram şi-a urmat drumul, înaintând mereu spre miazăzi.

Gen 13.3;
Avram în Egipt. ¹⁰A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s-a pogorât în Egipt, ca să locuiască pentru câtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară.

Gen 26.1;Ps 105.13;Gen 43.1; ¹¹Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: "Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă.

Gen 12.14;Gen 26.7; ¹²Când te vor vedea Egiptenii, vor zice: "Aceasta este nevasta lui!" Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.

Gen 20.11;Gen 26.7; ¹³Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie."

Gen 20.5-13;Gen 26.7; ¹⁴Când a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă.

Gen 39.7;Mat 5.28; ¹⁵Slujbaşii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o şi ei, şi au lăudat-o la Faraon; şi femeia a fost adusă în casa lui Faraon.

Gen 20.2; ¹⁶Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile.

Gen 20.14; ¹⁷Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram Sarai.

Gen 20.18;1Cron 16.2;Ps 105.14;Evr 13.4; ¹⁸Atunci Faraon a chemat pe Avram, şi i-a zis: "Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevasta ta?

Gen 20.9;Gen 26.10; ¹⁹De ce ai zis: "Este sora mea", şi am luat-o astfel de nevastă? Acum, iată-ţi nevasta; ia-o, şi pleacă!" ²⁰Şi Faraon a dat poruncă oamenilor lui să-l petreacă pe el, pe nevasta sa şi tot ce avea.

Prov 21.1;

13

Întoarcerea lui Avram în Canaan. Despărţirea de Lot. ¹Avram s-a suit din Egipt în ţara de la miazăzi, el, nevasta sa, şi tot ce avea, împreună cu Lot.

Gen 12.9; ²Avram era foarte bogat în vite, în argint, şi în aur.

Gen 24.35;Ps 112.3;Prov 10.22; ³Din ţara de la miazăzi s-a îndreptat şi a mers până la Betel, până la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai,

Gen 12.8-9; ⁴în locul unde era altarul, pe care-l făcuse mai înainte. Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului.

Gen 12.7-8;Ps 116.17; ⁵Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea şi el oi, boi şi corturi. ⁶Şi ţinutul acela nu-i încăpea să locuiască împreună; căci averile lor erau aşa de mari, încât nu puteau să locuiască împreună.

Gen 36.7; ⁷S-a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. Canaaniţii şi Feresiţii locuiau atunci în ţară.

Gen 26.20;Gen 12.6; ⁸Avram a zis lui Lot: "Te rog, să nu fie ceartă între mine şi tine, şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi.

1Cor 6.7; ⁹Nu-i oare toată ţara înaintea ta? Mai bine desparte-te de mine: dacă apuci tu la stânga, eu voi apuca la dreapta; dacă apuci tu la dreapta, eu voi apuca la stânga."

Gen 20.15;Gen 34.10;Rom 12.17;Evr 12.14;Iac 3.17; ¹⁰Lot şi-a ridicat ochii, şi a văzut că toată Câmpia Iordanului era bine udată în întregime. Înainte de a nimici Domnul Sodoma şi Gomora, până la Ţoar, era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptului.

Gen 19.17;Deut 34.3;Ps 107.34;Gen 19.24-25;Gen 2.10;Isa 51.3;Gen 14.2-8;Gen 19.22; ¹¹Lot şi-a ales toată Câmpia Iordanului, şi a mers spre răsărit. Astfel s-au despărţit ei unul de altul. ¹²Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din Câmpie, şi şi-a întins corturile până la Sodoma.

Gen 19.29;Gen 14.12;Gen 19.1;2Pet 2.7-8; ¹³Oamenii din Sodoma erau răi, şi afară din cale de păcătoşi împotriva Domnului.

Gen 18.24;Ezec 16.49;2Pet 2.7-8;Gen 6.11;

Făgăduinţa dată lui Avram ¹⁴Domnul a zis lui Avram, după ce s-a despărţit Lot de el: "Ridică-ţi ochii, şi, din locul în care eşti, priveşte spre miazănoapte şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus;

Gen 13.11;Gen 28.14; ¹⁵căci toată ţara pe care o vezi, ţi-o da ţie şi seminţei tale în veac.

Gen 12.7;Gen 15.18;Gen 17.8;Gen 24.7;Gen 25.4;Num 34.12;Deut 34.4;Fapt 7.5;
2Cron 20.7;Ps 37.22-29;Ps 112.2; ¹⁶Îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea pământului, şi sămânţa ta va putea să fie numărată.

Gen 15.5;Gen 22.17;Gen 26.4;Gen 28.14;Gen 32.12;2Ex 32.12;Num 23.10;Deut 1.10;
1Împ 4.20;1Cron 7.23;Isa 48.19;Ier 33.22;Rom 4.16-18;Evr 11.12; ¹⁷Scoală-te, străbate ţara în lung şi în lat; căci ţie ţi-o voi da". ¹⁸Avram şi-a ridicat corturile, şi a venit de a locuit lângă stejarii lui Mamre, care sunt lângă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Domnului.

Gen 14.13;Gen 35.27;Gen 37.14;

14

Avram biruieşte pe împăraţi. ¹Pe vremea lui Amrafel, împăratul Şinearului, lui Arioc, împăratul Elasarului, lui Chedorlaomer, împăratul Elamului, şi lui Tideal, împăratul Goiimului,

Gen 10.10;Gen 11.2;Isa 11.11; ²s-a întâmplat că ei au făcut război cu Bera, împăratul Sodomei, cu Birşa, împăratul Gomorei, cu Şineab, împăratul Admei, cu Şemeeber, împăratul Ţeboimului şi cu împăratul Belei sau Ţoarului.

Deut 29.23;Gen 19.22; ³Aceştia din urmă s-au adunat cu toţii în valea Sidim, adică Marea Sărată.

Num 34.12;Deut 3.17;Ios 3.16;Ps 107.34; ⁴Timp de doisprezece ani fuseseră supuşi lui Chedorlaomer; şi în anul al treisprezecelea s-au răsculat.

Gen 9.26; ⁵Dar, în anul al patrusprezecelea Chedorlaomer şi împăraţii care erau cu el au pornit, şi au bătut pe Refaimi la Aşterot-Carnaim, pe Zuzimi la Ham, pe Emimi la Şave-Chiriataim,

Gen 15.20;Deut 3.11;Ios 12.4;Ios 13.13;Deut 2.20;Deut 2.10-11; ⁶şi pe Horiţi în muntele lor Seir, până la stejarul Paran, care este lângă pustie.

Deut 2.12-22; ⁷Apoi s-au întors, au venit la En-Mişpat, sau Cades, şi au bătut pe Amaleciţi pe tot ţinutul lor, ca şi pe Amoriţi, care locuiau la Haţaţon-Tamar.

2Cron 20.2; ⁸Atunci au ieşit împăratul Sodomei, împăratul Gomorei, împăratul Admei, împăratul Ţeboimului şi împăratul Belei sau Ţoarului, şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lor, în valea Sidim, ⁹şi anume: împotriva lui Chedorlaomer, împăratul Elamului, împotriva lui Tideal, împăratul Goiimului, împotriva lui Amrafel, împăratul Şinearului şi împotriva lui Arioc, împăratul Elasarului: patru împăraţi împotriva a cinci. ¹⁰Valea Sidim era acoperită cu fântâni de smoală. Împăratul Sodomei şi împăratul Gomorei au luat-o la fugă, şi au căzut în ele; ceilalţi au fugit spre munte.

Gen 11.3;Gen 19.17-30; ¹¹Biruitorii au luat toate bogăţiile Sodomei şi Gomorei, şi toate merindele lor, şi au plecat.

Gen 14.16-21; ¹²Au luat şi pe Lot, fiul fratelui lui Avram, care locuia în Sodoma; au luat şi averile lui, şi au plecat.

Gen 12.5;Gen 13.12; ¹³A venit unul, care scăpase, şi a dat de ştire lui Avram, Evreul; acesta locuia lângă stejarii lui Mamre, Amoritul, fratele lui Eşcol, şi fratele lui Aner, care făcuseră legătură de pace cu Avram.

Gen 13.18;Gen 14.24; ¹⁴Cum a auzit Avram că fratele său fusese luat prins de război, a înarmat trei sute optsprezece din cei mai viteji slujitori ai lui, născuţi în casa lui, şi a urmărit pe împăraţii aceia până la Dan.

Gen 13.8;Gen 15.3;Gen 17.12-27;Ecl 2.7;Deut 34.1;Jud 18.29; ¹⁵Şi-a împărţit oamenii în mai multe cete, s-a aruncat asupra lor noaptea, i-a bătut, şi i-a urmărit până la Hoba, care este la stânga Damascului.

Isa 41.2-3; ¹⁶A adus înapoi toate bogăţiile; a luat înapoi şi pe fratele său Lot, cu averile lui, precum şi pe femei, şi norodul.

Gen 14.11-12;
Melchisedec binecuvântează pe Avram. ¹⁷După ce s-a întors Avram de la înfrângerea lui Chedorlaomer şi a împăraţilor care erau împreună cu el, împăratul Sodomei i-a ieşit în întâmpinare în valea Şave, sau Valea Împăratului.

Evr 7.1;Jud 11.34;1Sam 18.6;2Sam 18.18; ¹⁸Melhisedec, împăratul Salemului, a adus pâine şi vin: el era preot al Dumnezeului Celui Prea Înalt.

Evr 7.1;Ps 110.4;Evr 5.6;Mic 6.6;Fapt 16.17; ¹⁹Melhisedec a binecuvântat pe Avram, şi a zis: "Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pământului.

Rut 3.10;2Sam 2.5;Gen 14,22;Mat 11.25; ²⁰Binecuvântat să fie Dumnezeul Cel Prea Înalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!" Şi Avram i-a dat zeciuială din toate.

Gen 24.27;Evr 7.4; ²¹Împăratul Sodomei a zis lui Avram: "Dă-mi oamenii, şi ţine bogăţiile pentru tine." ²²Avram a răspuns împăratului Sodomei: "Ridic mâna spre Domnul, Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pământului,

Ex 6.8;Dan 12.7;Apoc 10.5-6;Gen 14.19;Gen 21.33; ²³şi jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de aţă, nici măcar o curea de încălţăminte, ca să un zici: "Am îmbogăţit pe Avram." Nimic pentru mine!

Est 9.15-16; ²⁴afară de ce au mâncat flăcăii, şi partea oamenilor care au mers cu mine, Aner, Eşcol şi Mamre: ei pot să-şi ia partea lor!"

Gen 14.13;

15

Sămânţa lui Avram. ¹După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie, şi a zis: "Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău, şi răsplata ta cea foarte mare."

Dan 10.1;Fapt 10.10-11;Gen 26.24;Dan 10.12;Luc 1.13-30;Ps 3.3;Ps 5.12;Ps 84.11;
Ps 91.4;Ps 119.114;Ps 16.5;Ps 58.11;Prov 11.18; ²Avram a răspuns: "Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc."

Fapt 7.5; ³Şi Avram a zis: "Iată că nu mi-ai dat sămânţă, şi slujitorul născut în casa mea va fi moştenitorul meu."

Gen 14.14; ⁴Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: "Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel ce va ieşi din tine, acela va fi moştenitorul tău."

2Sam 7.12;2Sam 16.11;2Cron 32.21; ⁵Şi, după ce l-a dus afară, i-a zis: "Uită-te spre cer, şi numără stelele, dacă poţi să le numeri." Şi i-a zis: "Aşa va fi sămânţa ta."

Ps 147.4;Ier 33.22;Gen 22.17;Ex 32.13;Deut 1.10;Deut 10.22;1Cron 27.23;Rom 4.18;Evr 11.12;Gen 13.16; ⁶Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.

Rom 4.3-22;Gal 3.6;Iac 2.23;Ps 106.31;

Ţara făgăduită seminţiei lui Avram. ⁷Domnul i-a mai zis: "Eu sunt Domnul, care te-am scos din Ur din Haldea, ca să-ţi dau în stăpânire ţara aceasta."

Gen 12.1;Gen 11.28-31;Ps 105.44-42;Rom 4.14; ⁸Avram a răspuns: "Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaşte că o voi stăpâni?"

Gen 24.13-14;Jud 6.17-37;1Sam 14.9-10;2Împ 20.6;Luc 1.18; ⁹Şi Domnul i-a zis: "Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea şi un pui de porumbel." ¹⁰Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, şi a pus fiecare bucată una în faţa alteia; dar păsările nu le-a despicat.

Ier 34.18-19;Lev 1.17; ¹¹Păsările răpitoare s-au năpustit peste stârvuri; dar Avram le-a izgonit. ¹²La apusul soarelui, un somn adânc a căzut peste Avram; şi iată că l-a apucat o groază şi un mare întuneric.

Gen 2.21;Iov 4.13; ¹³Şi Domnul a zis lui Avram: "Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară, care nu va fi a ei; acolo va fi robită, şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani.

Ex 12.40;Ps 105.23;Fapt 7.6;Ex 1.11;Ps 105.25; ¹⁴Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca Eu: şi pe urmă va ieşi de-acolo cu mari bogăţii.

Ex 6.6;Deut 6.22;Ex 12.36;Ps 105.37; ¹⁵Tu vei merge în pace la părinţii tăi; vei fi îngropat după o bătrâneţe fericită.

Iov 5.26;Fapt 13.36;Gen 25.8; ¹⁶În al patrulea neam, ea se va întoarce aici; căci nelegiuirea Amoriţilor nu şi-a atins încă vârful."

Ex 12.40;1Împ 21.26;Dan 8.23;Mat 23.32;1Tes 2.16; ¹⁷După ce a asfinţit soarele, s-a făcut un întuneric adânc; şi iată că a ieşit un fum ca dintr-un cuptor, şi nişte flăcări au trecut printre dobitoacele despicate.

Ier 34.18-19; ¹⁸În ziua aceea, Domnul a făcut un legământ cu Avram, şi i-a zis: "Seminţei tale dau ţara aceasta, de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat,

Gen 24.7;Gen 12.7;Gen 13.15;Gen 26.4;Ex 23.31;Num 34.3;Deut 1.7;Deut 11.24;Deut 34.4;
Ios 1.4;1Împ 4.21;2Cron 9.26;Neem 9.8;Ps 105.11;Isa 27.12; ¹⁹şi anume; ţara Cheniţilor, a Cheniziţilor, a Cadmoniţilor, ²⁰a Hetiţilor, a Fereziţilor, a Refaimiţilor, ²¹a Amoriţilor, a Canaaniţilor, a Ghirgasiţilor şi a Iebusiţilor."

16

Sarai şi Agar. ¹Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar.

Gen 15.2-3;Gen 21.9;Gal 4.24; ²Şi Sarai a zis lui Avram: "Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la ea." Avram a ascultat cele spuse de Sarai.

Gen 30.3;Gen 20.18;Gen 30.2;1Sam 1.5-6;Gen 30.3-9;Gen 3.17; ³Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe Egipteanca Agar, roaba ei, şi a dat-o de nevastă bărbatului său Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan.

Gen 12.5; ⁴El a intrat la Agar, şi ea a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpâna sa.

2Sam 6.16;Prov 30.21-23; ⁵Şi Sarai a zis lui Avram: "Asupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi se face! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea; şi ea, când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ. Să judece Domnul între mine şi tine!"

Gen 31.53;1Sam 24.12; ⁶Avram a răspuns Saraiei: "Iată, roaba ta este în mâna ta; fă-i ce-ţi place!" Atunci Sarai s-a purtat rău cu ea; şi Agar a fugit de ea.

Prov 15.1;1Pet 3.7;Iov 2.6;Ps 106.41-42;Ier 38.5;Ex 2.15;

Fuga Agarei. - Naşterea lui Ismael. ⁷Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustie, şi anume lângă izvorul care este pe drumul ce duce la Şur.

Gen 25.18;Ex 15.22; ⁸El a zis: "Agar, roaba Saraiei, de unde vii, şi unde te duci?" Ea a răspuns: "Fug de stăpâna mea Sarai." ⁹Îngerul Domnului i-a zis: "Întoarce-te la stăpâna ta, şi supune-te sub mâna ei."

Tit 2.9;1Pet 2.18; ¹⁰Îngerul Domnului i-a zis: "Îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi ea va fi atât de multă la număr, că nu va putea fi numărată."

Gen 17.20;Gen 21.18;Gen 25.12; ¹¹Îngerul Domnului i-a zis: "Iată, acum eşti însărcinată, şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ismael (Ismael: din două cuvinte care înseamnă: Dumnezeu aude.); căci Domnul a auzit mâhnirea ta.

Gen 17.19;Mat 1.21;Luc 1.13-31; ¹²El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor, şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui."

Gen 21.20;Gen 25.18; ¹³Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise: "Tu eşti Dumnezeu care mă vede (Evreieşte: El-Roi.)!" Căci a zis ea: "Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut!"

Gen 31.42; ¹⁴De aceea fântâna aceea s-a numit "Fântâna Celui viu care mă vede (Evreieşte: Lahai-Roi.)"; ea este între Cades şi Bared.

Gen 24.62;Gen 25.11;Num 13.26; ¹⁵Agar a născut lui Avram un fiu; şi Avram a pus fiului, pe care i l-a născut Agar, numele Ismael.

Gal 4.22;Gen 16.11; ¹⁶Avram era de optzeci şi şase de ani, când i-a născut Agar pe Ismael.

17

Numele lui Avram schimbat în Avraam. ¹Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă ani, Domnul i S-a arătat, şi i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea, şi fii fără prihană.

Gen 12.1;Gen 28.3;Gen 35.11;Ex 6.3;Deut 10.17;Gen 5.22;Gen 48.15;1Împ 2.4;1Împ 8.25;
2Împ 20.3;Gen 6.9;Deut 18.13;Iov 1.1;Mat 5.48; ²Voi face un legământ între Mine şi tine, şi te voi înmulţi nespus de mult".

Gen 12.2;Gen 13.16;Gen 22.17; ³Avram s-a aruncat cu faţa la pământ; şi Dumnezeu i-a vorbit astfel:

Gen 17.17; ⁴"Iată legământul Meu, pe care-l fac cu tine: vei fi tatăl multor neamuri.

Rom 4.11-16;Gal 3.29; ⁵Nu te vei mai numi Avram; ci numele tău va fi Avraam (Avraam vine din două cuvinte care înseamnă: tată al unei mulţimi.); căci te fac tatăl multor neamuri.

Neem 9.7;Rom 4.17; ⁶Te voi înmulţi nespus de mult; voi face din tine neamuri întregi; şi din tine vor ieşi împăraţi.

Gen 35.11;Gen 17.16;Gen 35.11;Mat 1.6; ⁷Voi pune legământul Meu între Mine şi tine şi sămânţa ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legământ veşnic, în puterea căruia, Eu voi fi Dumnezeul tău şi al seminţei tale după tine.

Gal 3.17;Gen 26.24;Gen 28.13;Evr 11.16;Rom 9.8; ⁸Ţie, şi seminţei tale după tine, îţi voi da ţara în care locuieşti acum ca străin, şi anume îţi voi da toată ţara Canaanului în stăpânire veşnică; şi Eu voi fi Dumnezeul lor."

Gen 12.7;Gen 13.15;Ps 105.9-11;Gen 23.4;28.4Ex 6.7;Lev 26.12;Deut 4.37;Deut 14.2;Deut 26.18;Deut 29.13;

Tăierea împrejur. ⁹Dumnezeu a zis lui Avraam: "Să păzeşti legământul Meu, tu şi sămânţa ta după tine, din neam în neam. ¹⁰Acesta este legământul Meu pe care să-l păziţi între Mine şi voi, şi sămânţa ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie tăiat împrejur.

Fapt 7.8; ¹¹Să vă tăiaţi împrejur în carnea prepuţului vostru: şi acesta să fie semnul legământului dintre Mine şi voi.

Fapt 7.8;Rom 4.11; ¹²La vârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam după neam: fie că este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani de la vreun străin, care nu face parte din neamul tău.

Lev 12.13;Luc 2.21;Ioan 7.22;Filp 3.5; ¹³Va trebui tăiat împrejur atât robul născut în casă cât şi cel cumpărat cu bani; şi astfel legământul Meu să fie întărit în carnea voastră ca un legământ veşnic. ¹⁴Un copil de parte bărbătească netăiat împrejur în carnea prepuţului lui, să fie nimicit din mijlocul neamului său: a călcat legământul Meu."

Ex 4.24;
Sarai se numeşte Sara. ¹⁵Dumnezeu a zis lui Avraam: "Să nu mai chemi Sarai pe nevasta ta Sarai; ci numele ei să fie Sara. ¹⁶Eu o voi binecuvânta, şi îţi voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvânta, şi ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împăraţi de noroade vor ieşi din ea."

Gen 18.10;Gen 35.11;Gal 4.31;1Pet 3.6; ¹⁷Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ şi a râs, căci a zis în inima lui: "Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Şi să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?"

Gen 18.12;Gen 21.6; ¹⁸Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: "Să trăiască Ismael înaintea Ta!" ¹⁹Dumnezeu a zis: "Cu adevărat, nevasta ta Sara îţi va naşte un fiu; şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el.

Gen 18.10;Gen 21.2;Gal 4.28; ²⁰Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească, şi îl voi înmulţi nespus de mult; doisprezece voievozi va naşte, şi voi face din el un neam mare.

Gen 16.10;Gen 25.12-16;Gen 21.18; ²¹Dar legământul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ţi-l va naşte Sara la anul pe vremea aceasta."

Gen 21.2; ²²Când a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălţat de la Avraam.

Avraam şi casa lui este tăiat împrejur. ²³Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toţi cei ce se născuseră în casa lui, şi pe toţi robii cumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, şi le-a tăiat împrejur carnea prepuţului, chiar în ziua aceea, după porunca, pe care i-o dăduse Dumnezeu. ²⁴Avraam era în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. ²⁵Fiul său Ismael era în vârstă de treisprezece ani, când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. ²⁶Avraam şi fiul său Ismael au fost tăiaţi împrejur chiar în ziua aceea. ²⁷Şi toţi oamenii din casa lui: robi născuţi în casa lui, sau cumpăraţi cu bani de la străini, au fost tăiaţi împrejur împreună cu el.

Gen 18.19;

18

Isaac este făgăduit încă o dată. ¹Domnul i S-a arătat la stejarii lui Mamre, pe când Avraam şedea la uşa cortului, în timpul zădufului zilei.

Gen 13.18;Gen 14.13; ²Avraam a ridicat ochii, şi s-a uitat: şi iată că trei bărbaţi stăteau în picioare lângă el. Când i-a văzut, a alergat înaintea lor, de la uşa cortului, şi s-a plecat până la pământ.

Evr 13.2;Gen 19.1;1Pet 4.9; ³Apoi a zis: "Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe lângă robul Tău. ⁴Îngăduie să se aducă puţină apă, ca să vi se spele picioarele; şi odihniţi-vă sub copacul acesta.

Gen 19.2;Gen 43.24; ⁵Am să mă duc să iau o bucată de pâine, ca să prindeţi la inimă, şi după aceea vă veţi vedea de drum; căci pentru aceasta treceţi pe lângă robul vostru." "Fă cum ai zis", i-au răspuns ei.

Jud 6.18;Jud 13.15;Jud 19.5;Ps 104.15;Gen 19.8;Gen 33.10; ⁶Avraam s-a dus repede în cort la Sara, şi a zis: "Ia repede, trei măsuri de făină albă, frământă, şi fă turte." ⁷Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tânăr şi bun, şi l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă. ⁸Apoi a luat unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l gătise, şi l-a pus înaintea lor. El însuşi a stat lângă ei, sub copac, şi le-a slujit până ce au mâncat.

Gen 19.3; ⁹Atunci ei i-au zis: "Unde este nevasta ta Sara?" "Uite-o în cort", a răspuns el.

Gen 24.67; ¹⁰Unul dintre ei a zis: "La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce negreşit la tine; şi iată că Sara, nevasta ta, va avea un fiu." Sara asculta la uşa cortului, care era înapoia lui.

Gen 18.14;2Împ 4.16;Gen 17.19-21;Gen 21.2;Rom 9.9; ¹¹Avraam şi Sara erau bătrâni, înaintaţi în vârstă; şi Sarei nu-i mai venea rânduiala femeilor.

Gen 17.17;Rom 4.19;Evr 11.11-19;Gen 31.35; ¹²Sara a râs în sine, zicând: "Acum, când am îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meu bărbatul de asemenea este bătrân."

Gen 17.17;Luc 1.18;1Pet 3.6; ¹³Domnul a zis lui Avraam: "Pentru ce a râs Sara, zicând: "Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână?" ¹⁴Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, şi Sara va avea un fiu."

Ier 32.17;Zah 8.6;Mat 3.9;Mat 19.26;Luc 1.37;Gen 17.21;Gen 18.10;2Împ 4.16; ¹⁵Sara a tăgăduit, şi a zis: "N-am râs." Căci i-a fost frică. Dar El a zis: "Ba da, ai râs."

Avraam mijloceşte pentru Sodoma. ¹⁶Bărbaţii aceia s-au sculat să plece, şi s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să-i petreacă.

Rom 15.24;3Ioan 6; ¹⁷Atunci Domnul a zis: "Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?...

Ps 25.14;Amos 3.7;Ioan 15.15; ¹⁸Căci Avraam va ajunge negreşit un neam mare şi puternic, şi în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului.

Gen 12.3;Gen 22.18;Fapt 3.25;Gal 3.8; ¹⁹Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit"...

Deut 4.9-10;Deut 6.7;Ios 24.15;Efes 6.4; ²⁰Şi Domnul a zis: "Strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit, şi păcatul lor într-adevăr este nespus de greu.

Gen 4.14;Gen 19.13;Iac 5.4; ²¹De aceea Mă voi pogorî acum să văd dacă în adevăr au lucrat în totul după zvonul venit până la Mine; şi dacă nu va fi aşa, voi şti."

Gen 11.5;Ex 3.8;Deut 8.2;Deut 13.3;Ios 22.22;Luc 16.15;2Cor 11.11; ²²Bărbaţii aceia s-au depărtat, şi au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului.

Gen 19.1;Gen 18.1; ²³Avraam s-a apropiat, şi a zis: "Vei nimici Tu oare şi pe cel bun împreună cu cel rău?"

Evr 10.22;Num 16.22;2Sam 24.17; ²⁴Poate că în mijlocul cetăţii sunt cincizeci de oameni buni: îi vei nimici oare şi pe ei, şi nu vei ierta locul acela din pricina celor cinci zeci de oameni buni, care sunt în mijlocul ei?

Ier 5.1; ²⁵Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, aşa ca cel bun să aibă aceeaşi soartă ca cel rău, departe de Tine aşa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă tot pământul nu va face oare dreptate?"

Iov 8.20;Isa 3.10-11;Iov 8.3;Iov 34.17;Ps 58.11;Ps 94.2;Rom 3.6; ²⁶Şi Domnul a zis: "Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul acela din pricina lor."

Ier 5.1;Ezec 22.30; ²⁷Avraam a luat din nou cuvântul, şi a zis: "Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului, eu care nu sunt decât praf şi cenuşă.

Luc 18.1;Gen 3.19;Iov 4.19;Ecl 12.7;1Cor 15.47-48;2Cor 5.1; ²⁸Poate că din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?" Şi Domnul a zis: "N-o voi nimici, dacă voi găsi în ea patruzeci şi cinci de oameni buni." ²⁹Avraam I-a vorbit mai departe, şi a zis: "Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oameni buni." Şi Domnul a zis: "N-o voi nimici pentru cei patruzeci." ³⁰Avraam a zis: "Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni." Şi Domnul a zis: "N-o voi nimici, dacă voi găsi în ea treizeci de oameni buni." ³¹Avraam a zis: "Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oameni buni." Şi Domnul a zis: "N-o voi nimici, pentru cei douăzeci." ³²Avraam a zis: "Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni." Şi Domnul a zis: "N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni."

Jud 6.39;Iac 5.16; ³³După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Şi Avraam s-a întors la locuinţa lui.

19

Cei doi îngeri la Sodoma. ¹Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; şi Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut Lot, s-a sculat, le-a ieşit înainte, şi s-a plecat până la pământ.

Gen 18.22;Gen 18.1; ²Apoi a zis: "Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneţi peste noapte în ea şi spălaţi-vă picioarele; mâine vă veţi scula de dimineaţă, şi vă veţi vedea de drum." "Nu", au răspuns ei, "ci vom petrece noaptea în uliţă".

Evr 13.3;Gen 18.4;Luc 24.28; ³Dar Lot a stăruit de ei până au venit şi au intrat în casa lui. Le-a pregătit o cină, a pus să coacă azimi şi au mâncat.

Gen 18.8; ⁴Dar nu se culcaseră încă, şi oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile. ⁵Au chemat pe Lot, şi i-au zis: "Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei."

Isa 3.9;Jud 19.22;Gen 4.1;Rom 1.24-27;Iuda 7; ⁶Lot a ieşit afară la ei la uşă, a încuiat uşa după el,

Jud 19.23; ⁷şi a zis: "Fraţilor, vă rog, nu faceţi o asemenea răutate! ⁸Iată că am două fete care nu ştiu de bărbat; am să vi le aduc afară, şi le veţi face ce vă va plăcea. Numai, nu faceţi nimic acestor oameni, fiindcă au venit sub umbra acoperişului casei mele."

Jud 19.24;Gen 18.5; ⁹Ei au strigat: "Pleacă!" Şi au zis: "Omul acesta a venit să locuiască aici ca un străin, şi acum vrea să facă pe judecătorul. Ei bine, o să-ţi facem mai rău decât lor." Şi împingând pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă uşa.

2Pet 2.7-8;Ex 2.14; ¹⁰Dar bărbaţii aceia au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru la ei în casă, şi au încuiat uşa. ¹¹Iar pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare, aşa că degeaba se trudeau să găsească uşa.

2Împ 6.18;Fapt 13.11;
Nimicirea Sodomei şi Gomorei. ¹²Bărbaţii aceia au zis lui Lot: "Pe cine mai ai aici? Gineri, fii şi fiice, şi tot ce ai în cetate: scoate-i din locul acesta.

Gen 7.1;2Pet 2.7-9; ¹³Căci avem să nimicim locul acesta, pentru că a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis Domnul, ca să-l nimicim."

Gen 18.20;1Cron 21.15; ¹⁴Lot a ieşit, şi a vorbit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui: "Sculaţi-vă", a zis el, "ieşiţi din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea." Dar ginerii lui credeau că glumeşte.

Mat 1.18;Num 16.21-45;Ex 9.21;Luc 17.28;Luc 24.11; ¹⁵Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot, zicând: "Scoală-te, ia-ţi nevasta şi cele două fete, care se află aici, ca să nu pieri şi tu în nelegiuirea cetăţii."

Num 16.24-26;Apoc 18.4; ¹⁶Şi fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia l-au apucat de mână, pe el, pe nevasta sa şi pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-l cruţe; l-au scos, şi l-au lăsat afară din cetate.

Luc 18.13;Rom 9.15-16;Ps 34.22; ¹⁷După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: "Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi, şi să nu te opreşti în vreun loc din Câmpie: scapă la munte, ca să nu pieri."

1Împ 19.3;Gen 19.26;Mat 24.16-18;Luc 9.62;Filip 3.13-14; ¹⁸Lot le-a zis: "O! nu, Doamne!

Fapt 10.14; ¹⁹Iată că am căpătat trecere înaintea Ta, şi ai arătat mare îndurare faţă de mine, păstrându-mi viaţa; dar nu pot să fug la munte, înainte ca să mă atingă prăpădul, şi voi pieri. ²⁰Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea, şi este mică. O! de aş putea să fug acolo,... este aşa de mică... şi să scap cu viaţa!" ²¹Şi El i-a zis: "Iată că-ţi fac şi hatârul acesta, şi nu voi nimici cetatea de care vorbeşti.

Iov 42.8-9;Ps 145.19; ²²Grăbeşte-te de fugi în ea, căci nu pot face nimic până nu vei ajunge acolo." Pentru aceea s-a pus cetăţii aceleia numele Ţoar (Adică: Mic.).

Gen 32.25-26;Ex 32.10;Deut 9.14;Marc 6.5;Gen 13.10;Gen 14.2; ²³Răsărea soarele pe pământ, când a intrat Lot în Ţoar. ²⁴Atunci Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la Domnul din cer.

Deut 29.23;Isa 13.19;Ier 20.16;Ier 50.40;Ezec 16.49-50;Osea 11.8;Amos 4.11;
Ţef 2.9;Luc 17.29;2Pet 2.6;Iuda 7; ²⁵A nimicit cu desăvârşire cetăţile acelea, toată Câmpia şi pe toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe pământ.

Gen 14.3;Ps 107.34; ²⁶Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi, şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare.

Luc 17.32; ²⁷Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă, şi s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului.

Gen 18.22; ²⁸Şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora, şi spre toată Câmpia; şi iată că a văzut ridicându-se de pe pământ un fum, ca fumul unui cuptor.

Apoc 18.9; ²⁹Când a nimicit Dumnezeu cetăţile Câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa.

Gen 8.1;Gen 18.23;
Păcatul fetelor lui Lot. ³⁰Lot a ieşit din Ţoar şi a rămas pe munte, cu cele două fete ale lui, căci s-a temut să rămână în Ţoar. A locuit într-o peşteră, cu cele două fete ale lui.

Gen 19.17-19; ³¹Cea mai mare a zis celei mai tinere: "Tatăl nostru este bătrân; şi nu mai este nici un bărbat în ţinutul acesta, ca să intre la noi, după obiceiul tuturor ţărilor.

Gen 16.2-4;Gen 38.8-9;Deut 25.5; ³²Vino, să punem pe tatăl nostru să bea vin, şi să ne culcăm cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru."

Marc 12.19; ³³Au făcut dar pe tatăl lor de a băut vin în noaptea aceea; şi cea mai mare s-a dus şi s-a culcat cu tatăl ei. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. ³⁴A doua zi, cea mai mare a zis celei mai tinere: "Iată, eu m-am culcat în noaptea trecută cu tatăl meu; haidem să-i dăm să bea vin şi în noaptea aceasta, şi du-te de te culcă şi tu cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru." ³⁵Au dat tatălui lor de a băut vin şi în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a dus şi s-a culcat cu el. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. ³⁶Cele două fete ale lui Lot au rămas astfel însărcinate de tatăl lor. ³⁷Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab; el este tatăl Moabiţilor din ziua de azi.

Deut 2.9; ³⁸Cea mai tânără a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi: el este tatăl Amoniţilor din ziua de azi.

Deut 2.19;

20

Avraam în Gherar. ¹Avraam a plecat de acolo în ţara de miazăzi, s-a aşezat între Cades şi Şur, şi a locuit ca străin în Gherar.

Gen 18.1;Gen 16.7-14;Gen 26.6; ²Avraam zicea despre Sara, nevasta sa: "Este sora mea!" S-a temut să spună că este nevasta sa, ca să nu-l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimis şi a luat pe Sara.

Gen 12.13;Gen 26.7;Gen 12.15; ³Atunci Dumnezeu S-a arătat noaptea în vis lui Abimelec, şi i-a zis: "Iată, ai să mori din pricina femeii, pe care ai luat-o, căci este nevasta unui bărbat."

Ps 105.14;Iov 33.15;Gen 20.7; ⁴Abimelec, care nu se apropiase de ea, a răspuns: "Doamne, vei omorî Tu oare chiar şi un neam nevinovat?

Gen 18.23;Gen 20.18; ⁵Nu mi-a spus el că este sora sa? Şi n-a zis ea însăşi că el este fratele său? Eu am lucrat cu inimă curată şi cu mâini nevinovate."

2Împ 20.3;2Cor 1.12; ⁶Dumnezeu i-a zis în vis: "Ştiu şi Eu că ai lucrat cu inimă curată: de aceea te-am şi ferit să păcătuieşti împotriva Mea. Iată de ce n-am îngăduit să te atingi de ea.

Gen 31.7;Gen 35.5;Ex 34.24;1Sam 25.26-34;Gen 39.9;Lev 6.2;Ps 51.4; ⁷Acum, dă omului nevasta înapoi; căci el este prooroc, se va ruga pentru tine, şi vei trăi. Dar, dacă n-o dai înapoi, să ştii că vei muri negreşit, tu şi tot ce-i al tău."

1Sam 7.5;2Împ 5.11;Iov 42.8;Iac 5.14-15;1Ioan 5.16;Gen 2.17;Num 16.32-33; ⁸Abimelec s-a sculat dis-de-dimineaţă, a chemat pe toţi slujitorii săi, şi le-a spus tot ce se întâmplase. Şi oamenii aceia au fost cuprinşi de o mare spaimă. ⁹Abimelec a chemat şi pe Avraam şi i-a zis: "Ce ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atât de mare? Ai făcut faţă de mine lucruri care nu trebuiau nicidecum făcute."

Gen 26.10;Ex 32.21;Ios 7.25;Gen 34.7; ¹⁰Şi Abimelec a zis lui Avraam: "Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta?" ¹¹Avraam a răspuns: "Îmi ziceam că, fără îndoială, nu-i nici o frică de Dumnezeu în ţara aceasta, şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele.

Gen 42.18;Ps 36.1;Prov 16.6;Gen 12.12;Gen 26.7; ¹²Dealtfel este adevărat că este sora mea, fiica tatălui meu; numai că nu-i fiica mamei mele; şi a ajuns să-mi fie nevastă.

Gen 11.29; ¹³Când m-a scos Dumnezeu din casa tatălui meu, am zis Sarei: "Iată hatârul pe care ai să mi-l faci: în toate locurile unde vom merge, spune despre mine că sunt fratele tău."

Gen 12.1;Gen 12.9;Gen 12.11;Evr 11.8;Gen 12.13; ¹⁴Abimelec a luat oi şi boi, robi şi roabe, şi le-a dat lui Avraam; şi i-a dat înapoi şi pe Sara, nevasta sa.

Gen 12.16; ¹⁵Abimelec a zis: "Iată, ţara mea este înaintea ta; locuieşte unde-ţi va plăcea."

Gen 13.9; ¹⁶Şi Sarei i-a zis: "Iată, dau fratelui tău o mie de arginţi; aceasta să-ţi fie o dovadă de cinste, faţă de toţi cei ce sunt cu tine, aşa că înaintea tuturor vei fi fără vină."

Gen 20.5;Gen 26.11;Gen 24.65; ¹⁷Avraam s-a rugat lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a însănătoşat pe Abimelec, pe nevasta şi roabele lui, aşa că au putut să nască.

Iov 42.9-10; ¹⁸Fiindcă Domnul încuiase pântecele tuturor femeilor din casa lui Abimelec, din pricina Sarei, nevasta lui Avraam.

Gen 12.17;

21

Naşterea lui Isaac. ¹Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei, şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise.

1Sam 2.21;Gen 17.19;Gen 18.10-14;Gal 4.23-28; ²Sara a rămas însărcinată, şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.

Fapt 7.8;Gal 4.22;Evr 11.11;Gen 17.21; ³Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac.

Gen 17.19; ⁴Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vârsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu.

Fapt 7.8;Gen 17.10-12; ⁵Avraam era în vârstă de o sută de ani, la naşterea fiului său Isaac.

Gen 17.1-17; ⁶Şi Sara a zis: "Dumnezeu m-a făcut de râs: oricine va auzi, va râde de mine."

Ps 126.2;Isa 54.1;Gal 4.27;Luc 1.58; ⁷Şi a adăugat: "Cine s-ar fi gândit să spună lui Avraam că Sara va da ţâţă la copii? Şi totuşi i-am născut un fiu la bătrâneţe!"

Gen 18.11-12;
Izgonirea Agarei în pustie. ⁸Copilul s-a făcut mare, şi a fost înţărcat. Avraam a făcut un ospăţ mare în ziua când a fost înţărcat Isaac. ⁹Sara a văzut râzând pe fiul pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar.

Gen 16.1;Gen 16.15;Gal 4.29; ¹⁰Şi a zis lui Avraam: "Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac."

Gal 4.30;Gen 25.6;Gen 36.6-7; ¹¹Cuvintele acestea n-au plăcut deloc lui Avraam, din pricina fiului său.

Gen 17.18; ¹²Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: "Să nu te mâhneşti de cuvintele acestea, din pricina copilului şi din pricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ţi cere; căci numai din Isaac va ieşi o sămânţă, care va purta cu adevărat numele tău.

Rom 9.7-8;Evr 11.18; ¹³Dar şi pe fiul roabei tale îl voi face un neam, căci este sămânţa ta."

Gen 21.18;Gen 16.10;Gen 17.20; ¹⁴A doua zi, Avraam s-a sculat de dimineaţă; a luat pâine şi un burduf cu apă, pe care l-a dat Agarei şi i l-a pus pe umăr; i-a dat şi copilul, şi i-a dat drumul. Ea a plecat, şi a rătăcit prin pustia Beer-Şeba.

Ioan 8.35; ¹⁵Când s-a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiş, ¹⁶şi s-a dus de a şezut în faţa lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc; căci zicea ea: "Să nu văd moartea copilului!" A şezut dar în faţa lui la o parte, a ridicat glasul, şi a început să plângă. ¹⁷Dumnezeu a auzit glasul copilului; şi Îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar, şi i-a zis: "Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este.

Ex 3.7; ¹⁸Scoală-te, ia copilul şi ţine-l de mână; căci voi face din el un neam mare."

Gen 21.13; ¹⁹Şi Dumnezeu i-a deschis ochii, şi ea a văzut un izvor de apă; s-a dus de a umplut burduful cu apă, şi a dat copilului să bea.

Num 22.31;2Împ 6.17-20;Luc 24.16-31; ²⁰Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit în pustie, şi a ajuns vânător cu arcul.

Gen 28.15;Gen 39.2-21;Gen 16.12; ²¹A locuit în pustiul Paran, şi mama sa i-a luat o nevastă din ţara Egiptului.

Gen 24.4;
Legământul lui Avraam cu Abimelec. ²²În vremea aceea, Abimelec, însoţit de Picol, căpetenia oştirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: "Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.

Gen 20.2;Gen 26.26;Gen 26.28; ²³Jură-mi acum aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă vei înşela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoţii mei, şi că vei avea faţă de mine şi faţă de ţara, în care locuieşti ca străin, aceeaşi bunăvoinţă pe care o am eu faţă de tine."

Ios 2.12;1Sam 24.21; ²⁴Avraam a zis: "Jur!" ²⁵Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fântână de apă, pe care puseseră mâna cu sila robii lui Abimelec.

Gen 26.15-22; ²⁶Abimelec a răspuns: "Nu ştiu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai dat de ştire, şi nici eu nu aflu decât azi." ²⁷Şi Avraam a luat oi şi boi, pe care i-a dat lui Abimelec; şi au făcut legământ amândoi.

Gen 26.31; ²⁸Avraam a pus de o parte şapte mieluşele din turmă. ²⁹Şi Abimelec a zis lui Avraam: "Ce sunt aceste şapte mieluşele, pe care le-ai pus deoparte?"

Gen 33.8; ³⁰El a răspuns: "Trebuie să primeşti din mâna mea aceste şapte mieluşele, pentru ca să-mi slujească de mărturie că am săpat fântâna aceasta."

Gen 31.48-52; ³¹Iată de ce locul acela se numeşte Beer-Şeba (Adică: Fântâna jurământului.); căci acolo şi-au jurat ei credinţă unul altuia.

Gen 26.33; ³²Astfel au făcut ei legământ la Beer Şeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, căpetenia oştirii sale, şi s-au întors în ţara Filistenilor. ³³Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba; şi a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeului celui veşnic.

Gen 4.26;Deut 33.27;Isa 40.28;Rom 16.26;1Tim 1.17; ³⁴Avraam a locuit multă vreme ca străin în ţara Filistenilor.

22

Jertfirea lui Isaac. ¹După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam, şi i-a zis: "Avraame!" "Iată-mă", a răspuns el.

1Cor 10.13;Evr 11.17;Iac 1.12;1Pet 1.7; ²Dumnezeu i-a zis: "Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te în ţara Moria, şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune."

Evr 11.17;2Cron 3.1; ³Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar, şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot, şi a pornit spre locul, pe care i-l spusese Dumnezeu. ⁴A treia zi, Avraam a ridicat ochii, şi a văzut locul de departe. ⁵Şi Avraam a zis slugilor sale: "Rămâneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul, ne vom duce până colo să ne închinăm, şi apoi ne vom întoarce la voi." ⁶Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus în spinarea fiului său Isaac, şi a luat în mână focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amândoi împreună.

Ioan 19.17; ⁷Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: "Tată!" "Ce este, fiule?" i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: "Iată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?" ⁸"Fiule", a răspuns Avraam, "Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot." Şi au mers amândoi împreună înainte. ⁹Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.

Evr 11.17;Iac 2.21; ¹⁰Apoi Avraam a întins mâna, şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său. ¹¹Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri, şi a zis: "Avraame! Avraame!" "Iată-mă!" a răspuns el. ¹²Îngerul a zis: "Să nu pui mâna pe băiat, şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine."

1Sam 15.22;Mic 6.7-8;Gen 26.5;Iac 2.22; ¹³Avraam a ridicat ochii, şi a văzut înapoia lui un berbec, încurcat cu coarnele într-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul, şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. ¹⁴Avraam a pus locului aceluia numele: "Domnul va purta de grijă (Evreieşte: Jehova iire.). De aceea se zice şi azi: "La muntele unde Domnul va purta de grijă." ¹⁵Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam, ¹⁶şi a zis: "Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta, şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,

Ps 105.9;Luc 1.73; ¹⁷te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei.

Gen 15.5;Ier 33.22;Gen 13.16;Gen 24.60;Mic 1.9; ¹⁸Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!"

Gen 12.3;Gen 18.18;Gen 26.4;Fapt 3.25;Gal 3.8-18;Gen 22.3-10;Gen 26.5; ¹⁹Avraam s-a întors la slugile sale, şi s-au sculat şi au plecat împreună la Beer-Şeba, căci Avraam locuia la Beer-Şeba.

Gen 21.31;
Spiţa neamului lui Nahor. ²⁰După aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam: "Iată, Milca a născut şi ea copii fratelui tău Nahor,

Gen 11.29; ²¹şi anume pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram,

Iov 1.1;Iov 32.2; ²²pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Iidlaf şi pe Betuel. ²³Betuel a născut pe Rebeca. Aceştia sunt cei opt fii, pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.

Gen 24.15;Rom 9.10; ²⁴Ţiitoarea lui, numită Reuma, a născut şi ea, pe Tebah, Gaham, Tahaş şi Maaca.

23

Moartea şi îngroparea Sarei. ¹Viaţa Sarei a fost de o sută douăzeci şi şapte de ani: aceştia sunt anii vieţii Sarei. ²Sara a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în ţara Canaan; şi Avraam a venit să jelească pe Sara şi s-o plângă.

Ios 14.15;Jud 1.10;Gen 13.18;Gen 23.19; ³Avraam s-a sculat apoi dinaintea moartei sale, şi a vorbit astfel fiilor lui Het: ⁴"Eu sunt străin şi venetic printre voi, daţi-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngrop moarta şi s-o ridic dinaintea mea."

Gen 17.8;1Cron 29.15;Ps 105.12;Evr 11.9-13;Fapt 7.5; ⁵Fiii lui Het au răspuns astfel lui Avraam: ⁶"Ascultă-ne, domnule! Tu eşti ca un domnitor al lui Dumnezeu în mijlocul nostru; îngroapă-ţi moarta în cel mai bun din mormintele noastre! Nici unul din noi nu te va opri să-ţi îngropi moarta în mormântul lui."

Gen 13.2;Gen 14.14:24.35; ⁷Avraam s-a sculat şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea norodului ţării, adică înaintea fiilor lui Het. ⁸Şi le-a vorbit astfel: "Dacă găsiţi cu cale să-mi îngrop moarta şi s-o iau dinaintea ochilor mei, ascultaţi-mă, şi rugaţi pentru mine pe Efron, fiul lui Ţohar, ⁹să-mi dea peştera Macpela, care-i a lui, şi care este chiar la marginea ogorului lui; să mi-o dea în schimbul preţului ei, ca să-mi slujească drept loc pentru îngropare în mijlocul vostru." ¹⁰Efron era şi el acolo în mijlocul fiilor lui Het. Şi Efron, Hetitul, a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het şi în auzul tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii:

Gen 34.20-24;Rut 4.4; ¹¹"Nu, domnul meu, ascultă-mă! Îţi dăruiesc ogorul şi-ţi dăruiesc şi peştera care este în el. Ţi le dăruiesc în faţa fiilor norodului meu: şi îngroapă-ţi moarta."

2Sam 24.21-24; ¹²Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea norodului ţării. ¹³Şi a vorbit astfel lui Efron, în auzul norodului ţării: "Ascultă-mă, te rog! Îţi dau preţul ogorului: primeşte-l de la mine; şi-mi voi îngropa moarta în el." ¹⁴Şi Efron a răspuns astfel lui Avraam: ¹⁵"Domnul meu, ascultă-mă! O bucată de pământ de patru sute de sicli de argint, ce este aceasta între mine şi tine? Îngroapă-ţi dar moarta!"

Ex 30.13;Ezec 45.12; ¹⁶Avraam a înţeles pe Efron. Şi Avraam a cântărit lui Efron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicli de argint, care mergeau la orice negustor.

Ier 32.9; ¹⁷Ogorul lui Efron din Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, ogorul şi peştera din el, şi toţi copacii care se aflau în ogor şi în toate hotarele lui de jur împrejur,

Gen 25.9;Gen 49.30-32;Gen 50.13;Fapt 7.16; ¹⁸au fost întărite astfel ca moşie a lui Avraam, în faţa fiilor lui Het şi a tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii. ¹⁹După aceea, Avraam a îngropat pe Sara, nevasta sa, în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, adică Hebron, în ţara Canaan. ²⁰Ogorul şi peştera din el au fost întărite astfel lui Avraam ca ogor pentru înmormântare, de către fiii lui Het.

Rut 4.7-10;Ier 32.10-11;

24

Rebeca cerută în căsătorie pentru Isaac. ¹Avraam era bătrân, înaintat în vârstă; şi Domnul binecuvântase pe Avraam în orice lucru.

Gen 18.11;Gen 21.5;Gen 13.2;Gen 24.35;Ps 112.3;Prov 10.22; ²Avraam a zis celui mai bătrân rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: "Pune-ţi te rog, mâna sub coapsa mea;

Gen 15.2;Gen 24.10;Gen 39.4-6;Gen 47.29;1Cron 29.24;Plân 5.6; ³şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

Gen 14.22;Deut 6.13;Ios 2.12;Gen 26.35;Gen 27.46;Gen 28.2;Ex 34.16;Deut 7.3; ⁴ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac."

Gen 28.2;Gen 12.1; ⁵Robul i-a răspuns: "Poate că femeia n-are să vrea să mă urmeze în ţara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieşit tu?" ⁶Avraam i-a zis: "Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! ⁷Domnul, Dumnezeul cerului, care m-a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, care mi-a vorbit şi mi-a jurat, zicând: "Seminţei tale voi da ţara aceasta", va trimite pe Îngerul Său înaintea ta; şi de acolo vei lua o nevastă fiului meu.

Gen 12.1;Gen 12.7;Gen 13.15;Gen 15.18;Gen 17.8;Ex 32.13;Deut 1.8;Deut 34.4;
Fapt 7.5;Ex 23.20-23;Ex 33.2;Evr 1.14; ⁸Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurământul acesta, pe care te pun să-l faci. Cu nici un chip să nu duci însă acolo pe fiul meu."

;

Pagini

Faceți căutări pe acest blog

Versetul zilei

joi, 31 ianuarie 2013

Frumuseţea Harului

vineri, 25 ianuarie 2013

Biblia Genesa

GENESA (FACEREA) SAU ÎNTÂIA CARTE A LUI MOISE

VREMURILE STRĂVECHIDE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM

CAPITOLELE 1-11.9.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

STRĂMOŞII POPORULUI ISRAEL

DE LA AVRAAM PÂNĂ LA IOSIF Geneza 11.10-50. Isaia 51.1,2 Evrei 11.13-16, 39, 40

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

Postări populare

Despre mine

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

GENESA (FACEREA)
SAU ÎNTÂIA CARTE A LUI MOISE

VREMURILE STRĂVECHI
DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM

DE LA AVRAAM PÂNĂ LA IOSIF
Geneza 11.10-50. Isaia 51.1,2 Evrei 11.13-16, 39, 40